Mici ipocrizii de Paşte
În săptămâna premergătoare Paştelui, am auzit în jurul meu fel de fel de oameni fredonând la unison refrenul: “Eu de Paşte nu plec nicăieri, stau cu familia”. De parcă ar fi fost vreun act de vitejie, un sport periculos pe care ei s-au încumetat să-l practice şi simt nevoia să fie lăudaţi pentru asta. Şi, culmea, pe toţi cei pe care i-am auzit promovând obsesiv ideea de “stat cu familia de Paşte”, chiar nu-i întrebase nimeni despre asta. Read More